Ce e “Roz Estetic”?
“Roz estetic” (Pink Esthetic Score, in engleza sau prescurtat, PES) evalueaza aspectul estetic al gingiei din jurul unui implant pozitionat in zona anterioara. Sunt acordate sapte puncte pentru calitatea gingiei care inconjuara implantul (inaltime, contur, culoare, textura) si deficit alveolar (calitatea materialului osos din zona implicata).
Aspectul gingiei dupa un implant este un factor crucial in succesul terapiei prin implant. Cu toate acestea, nu exista nicio modalitate obiectiva de examinare si confirmare pe termen lung al acestui factor. Pink Estetic (PES) reflecta satisfactia pacientului in ceea ce priveste aspectul gingiei dupa implant.
Implantologia difera mult de chirurgia restauratoare (efectuata pe dinti naturali), deoarece restaurarile prin implant se realizeaza in interiorul gingiei si implica diferit cele trei dimensiuni ale spatiului biologic. Spre deosebire de gingia normala, care este inradacinata in mod natural in dinte prin legaturi de colagen, in urma unui implant, gingia este sustinuta doar de suprafata artificiala a implantului de Titan sau Zirconiu. De aceea, aderenta tesutului conector este foarte mica (adica se lipeste mai greu de implant decat s-ar fi prins de dintele natural), si se retrage cand suportul osos este deficient. Stomatologia restauratoare este non-invaziva, pe cand implantologia este prin definitie invaziva, prin natura procedurilor si tehnicilor de care se foloseste.
Incercam sa oferim o trecere in revista a unor principii de tratament pe care un practician le foloseste pentru a integra cu succes un implant in dentitia naturala.
In practica actuala integrarea osoasa, indiferent de tipul materialului folosit (Titan, Zirconiu etc), este predictibila si bine inteleasa de majoritatea specialistilor. Desi aceasta zona a devenit aproape o chestiune de rutina pentru majoritatea implantologilor, integrarea estetica a implanturilor si aspectul gingiei raman o provocare chiar si pentru cei mai specializati stomatologi, si nu poate fi prezisa cu certitudine. Pink Estetic (PES) este o metoda menita sa ofere o evaluare obiectiva a aspectului gingiei dupa implant. Cu ajutorul ei, clinicianul evalueaza vizual urmatoarele sapte variabile anatomice, atat in zona frontala a implantului cat si in tesuturile inconjuratoare:
1. papila meziala
2. papila distala
3. nivelul gingiei
4. conturul gingiei
5. textura gingiei
6. culoarea gingiei
7. deficitul procesului alveolar (lipsa material osos)
In domeniul esteticii, implanturile sunt in principal indicate in cazul pierderii dintilor ca urmare a unor traume sau infectii. Din cauza situatiilor care necesita punerea unui implant, suprafetele din jur, atat osoase, cat si gingivale, sunt deja afectate si incapabile sa sustina arhitectura si culoarea unei gingii si ale papilelor interdentare sanatoase si neafectate. Sa pui un implant care sa para natural, devine o mare provocare pentru stomatolog, care trebuie sa stabileasca planul perfect de tratament, cu accent pe aspectul natural al lucrarii.
Pentru a mentine un aspect natural al lucrarii, planul de tratament trebuie sa includa orice instrument sau tehnologie disponibila pentru a spori volumul tesutului conector si a evita deficitul procesului alveolar (retagerea osoasa). De aceea, principalul obiectiv al clinicianului in timpul primului consult este sa determine ce materiale si proceduri vor asigura o solutie stabila si pe termen lung pentru deficientele tesuturilor solide si moi.
Biotipul gingival este un factor esential in gestionarea tesutului moale (a gingiei) si ar trebui luat in calcul inca din stadiul de planificare. Cand gingia este un tesut subire si mediu, necesita ingrijiri speciale, pentru ca, de cele mai multe ori, gingia prezinta o retragere inestetica, iar in unele cazuri chiar perforari. De aceea, medicul trebuie sa obtina aprobarea informata a pacientului si sa planifice grefarea biomaterialelor, a oaselor autogene si/sau a tesuturilor conectoare inainte sau in timpul punerii implantului. Grefele intaresc tesutul solid sau moale, de aceea confera stabilitate si aspect estetic gingiei care inconjoara implantul. Practica arata ca e obligatoriu sa grefezi tesutul conector in zonele de extractie cu un biotip gingival subtire, pentru a evita retragerea pe termen scurt sau lung a gingiei. Doar putine situatii clinice permit un tratament conservator care ajuta mai degraba la pastrarea si nu la regenerarea tesutului.
Scopul unui plan corect de tratament pentru implantul unui dinte din fata, este ca implantul fie stabil pe termen lung si gingia adiacenta sa nu se distinga de gingia dintilor naturali. Astfel, stomatologul trebuie sa aleaga procedurile chirurgicale potrivite fiecarui pacient, chiar daca acestea sunt mai invazive. Planul de tratament, pentru un rezultat optim, coreleaza mai multi factori:
– managementul gingiei
– tipul implantului
– designul elementului conector: bont protetic, capa de vindecare
– materialul elementului conector
– programarea punerii elementului conector (intr-un timp mai scurt sau mai lung)
– profilul subgingival al restaurarii provizorii
In loc de concluzie:
Nu exista o reteta magica pentru tratamentul “perfect” care sa garanteze o estetica a gingiei in urma unei proceduri invazive. Aceleasi tehnici de chirurgie si alegerea acelorasi materiale pot avea rezultate diferite in functie de medicul care le foloseste.
Un plan de succes ar trebui sa permita integrarea imediata a gingiei si sa-i redea un aspect cat mai natural. Implantologia moderna trebuie sa le confere pacientilor atat rezistenta si stabilitate pe termen lung cat si o estetica optima. Un bun implantolog ar trebui sa foloseasca un plan de tratament responsabil, care sa scada traumele tesutului, sa protejeze vascularizarea zonei respective, sa limiteze manipularea componentelor protetice, si sa incorporeze materiale biocompatibile precum Titaniul si Zirconiul.
Leave a reply